În timp ce dezastrul CFR merge ca pe roate şi trenurile din România se târăsc între destinaţii cu viteze mult sub ce se întâmpla în urmă alte sferturi de secol, iar întârzierile stabilesc în fiecare zi recorduri noi, nişte ingineri din Constanţa au pus pe şine prima locomotivă hibrid din lume.

Invenţia sută la sută românească a fost prezentată zilele trecute în Gara Constanţa. Locomotiva hibrid realizată în România a fost, iniţial, o locomotivă Diesel  din care inginerii au păstrat şasiul, cabina, rezervoarele de aer şi combustibil. Ce i-au adăugat? Un computer de bord pentru comenzi şi un un grup electrogen prin care bateriile sunt încărcate foarte rapid.

Locomotiva hibrid poate atinge 30 de kilometri la oră, are o autonomie de 12 ore şi poate fi încărcată în mai puţin de trei ore.

La prezentarea din Gara Constanţa, directorul acestui proiect, Corneliu Dică, a explicat că proiectul de cercetare a costat aproximativ 3,6 milioane lei.

„Este un proiect de cercetare-dezvoltare, realizat de Euroest România, în parteneriat cu firme de profil din ţară, finanţat de UEFISCDI şi dezvoltat în ultimele 12 luni. Este un proiect în premieră mondială, în premieră naţională.

Este cea mai competitivă locomotivă electrică de manevră din lume, în momentul de faţă. Valoarea proiectului este de 3,6 milioane de lei”, a declarat Corneliu Dică.

În funcţie de sarcina pe care o are, autonomia locomotivei este de 8 – 12 ore. 

„Această locomotivă este extrem de necesară în condiţiile de manevră grea din porturi, triaje, platforme industriale, asigurând reducerea semnificativă a nivelului de noxe 40-70 la sută în funcţionare hibridă şi 100 la sută în funcţionare electrică”, au precizat reprezentanţii Euroest România, menţionând că proiectul este o premieră mondială.

„Proiectul locomotivei hibrid este premieră mondială prin conceptul tehnic, avantajele competitive/comparative şi potenţialul de exploatare: reducerea emisiilor poluante – 70 la sută, consumurilor specifice – 30 – 60 la sută, mentenanţei – 15 la sută, obţinută prin transformarea unor vechi locomotive Diesel hidraulice”, a precizat sursa citată.

Euroest România a mai realizat şi locomotive electrice cu acumulatori, care sunt utilizate pe platforma siderurgică ArcelorMittal Galaţi.

Iniţiatorii proiectului spun că mai multe companii din vestul Europei s-au arătat interesate să cumpere locomotiva care funcţionează deja în port.

Cel mai economic mod de operare

„Locomotiva funcţionează pur pe baterii, cel mai economic mod de operare. Mai are şi generatorul pentru încărcarea bateriilor, dar ea funcţionează tracţiunea mare doar pe sistemul de baterii li-ion 400 de volţi”, spune mecanicul de locomotivă.

„Este o opţiune, în primul rând, mult mai eficientă din punct de vedere energetic şi al doilea evită în totalitate poluarea”, afirmă Corneliu Dică, manager de proiect.

Fabricarea locomotivei hibrid a costat 3,5 milioane de lei, iar jumătate din bani sunt de la buget.

Invitat la lansare, Adrian Curaj, fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării, a spus că locomotiva românească este cel mai evoluat model din punct de vedere al acţiunii hibride.

„Este o inovare, atât ca soluţie, cât şi model de business, pentru că poate fi dat kitul pentru cel din Germania, Austria, Elveţia care vrea să îşi înlocuiască varianta clasică”, a precizat Curaj.
CFR, tot pe linie moartă

În timp ce invenţia românească a stârnit deja interesul occidentalilor, CFR nu are niciun fel de planuri legate de locomotiva hibridă. Nici planuri pentru modernizarea infrastructurii nu are, dar asta e altă linie moartă.

„De ce nu putem vedea aşa ceva şi în transportul CFR? Pentru că, în general, în ultimii ani, societăţile din cale ferată cele de stat nu au fonduri de investiţii”, explică Mihai Rădulescu, inginer proiectant.

„Nu s-a investit absolut deloc, pentru că n-a fost interes toţi cei care au fost pe funcţii şi-au făcut societăţi particulare şi a naibii meserie nu ştiu cum se face, că alea merg, CFR-ul nu merge!”, spune şi Mihai Buja, mecanic de locomotivă.

Corupţia, interesele ascunse, grija pentru propriul buzunar şi lispa unei strategii au transformat transporturile pe calea ferată într-un veritabil dezastru. Dezastru la care au pus umărul toţi imbecilii care s-au perindat la butoane în ultimii 28 de ani. Imbecili sau ticăloşi, aici încă nu mi-e foarte clar.

Uzura şinelor permite trenurilor de călători să circule, în medie, cu 45 de kilometri la oră, în vreme ce marfarele rar depăşesc în România anului 2018 o medie de 18 kilometri pe oră!

Lasă-ne un comentariu!