Un tânăr de doar 16 ani din Arad a mers într-o zi la păcănele, dar nici prin cap nu i-a trecut ce avea să i se întâmple.

Se pare că băiatul a reușit să plece cu suma de 7.000 de lei, dar tânărul nu s-a putut bucura prea mult de câștig, căci polițiștii l-au ridicat imediat și l-au dus la audieri.

În situația de față, nu vorbim de niciun câștig, ci mai degrabă, de un furt, adolescentul reușind să pună mâna pe bani după ce i-a luat din sertarul casei de marcat al sălii de jocuri în care se afla.

Băiatul a luat nici mai mult, nici mai puțin de 7.000 de lei. Pentru fapta sa, minorul este cercetat de către polițiștii Biroului de Investigații Criminale.

„În urma verificărilor efectuate, polițiștii au identificat un minor de 16 ani, din Arad, care, în data de 20 august, ar fi sustras suma de 7.000 de lei din sertarul casei de marcat al unei săli de jocuri de noroc de pe raza municipiului.

Minorul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat magistraților cu propunere de arestare preventivă, pe numele acestuia fiind întocmit un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

Polițiștii continuă cercetările în vederea documentării activității infracționale a minorului, acesta fiind bănuit de comiterea mai multor furturi din auto și societăți comerciale de pe raza municipiului”, au precizat reprezentanții IPJ Arad.

Sursa: observator.tv

Citeste si: Cum se scapă de boala pariurilor și păcănelelor

Datele statistice arată că peste 150.000 de români au încercat să se îmbogăţească repede la pariuri, poker, păcănele sau ruletă şi au sfârşit prin a deveni dependenţi. Numărul mare nu trebuie să mire; practic la fiecare colţ de stadă se află câte o casă de pariuri.

Psihologii spun că dependența de jocuri de noroc este o boală nu un viciu, iar sociaţiile şi patronatele din domeniu recunosc fenomenul şi au un program de sprijin pentru acești „pacienți”.

Andrei recunoaşte că patima pentru jocurile de noroc i-a intrat în sânge  din adolescenţă. „Primii bani i-am câstigat pe la 16 ani. Aproape opt ani am fost dependent de jocurile de noroc. Nu pot să spun că m-am vindecat de tot dar de patru ani merg mai rar într-o sală de joc.

Am avut noroc că familia m-a îndrumat către un psiholog pentru că nu conştientizam că am o problemă, chiar dacă pierdeam foarte mult şi începusem să vând tot ce aveam de valoare prin casă”, povestește tânărul.

Boala jocurilor de noroc face victime chiar la vârste fragede, deşi legea interzice accesul copiilor în astfel de locaţii. Psihologii spun că dependența de pariuri și jocuri de noroc este la fel de grea ca dependenţa de alcool sau tutun.

Nu de puţine ori, tinerii şi-au pus capăt zilelor din cauza acestor vicii, iar unii au ajuns să ucidă pentru bani. Recent, un tânăr de 29 de ani din Bucureşti s-a spânzurat în locuinţa sa din sectorul 2, lăsând un bilet în care scria că jocurile de noroc l-au dus la acest gest, întrucât acumulase multe datorii.

Reprezentanţii poliţiei spun că se confruntă vrecvent  cu crime care se datorează dependenţei de „păcănele” . Luna trecută, un tânăr şi-a ucis colegul de cameră, pentru a face rost de bani, pentru jocurile de noroc. A omorât pentru un laptop şi 800 de lei.

Un dependent de jocurile de noroc este capabil să rişte totul fără să se gândească că îi poate răni pe cei din jurul său – spun psihologii. Dependentul poate să-și rişte relaţia cu familia, prietenii şi serviciul sau orice alt lucru care îi poate alimenta viciul.

Dacă a ajuns în acest punct, actele ilegale cum ar fi furtul din locuinţele sau chiar fapte mai grave nu întârzie să apară. În astfel de situaţii se ajunge pe fondul neputinţei şi a senzaţiei că se află într-o situaţie fără iesire.

Dependenţa se poate trata

Psihologii atenționează că dependența de jocurile de noroc trebuie privită cu seriozitate, pentru că este o boală, nu un viciu, așa cum este etichetată în mod eronat. „Jocul patologic este o tulburare de control a impulsului, nu o dependență în sensul comun al cuvântului.

Problema la jocurile de noroc nu este jocul propriu-zis, ci timpul în exces petrecut cu astfel de activități și pierderea, în mod constant, a banilor.

De obicei, jocurile de noroc afectează viața de familie și relațiile jucătorului cu persoanele din anturaj. Inevitabil, se ajunge la însingurare, tensiuni familiale și la o stare psihică vulnerabilă“, a explicat, psihoterapeutul Adrian Niculescu.

O persoană dependentă de jocurile de noroc se poate trata, dar are nevoie nu numai de psiholog, ci și de suportul familiei, al partenerului de viață și al prietenilor.

Un prim pas constă în îndepărtarea dependentului de mediul de joc, deoarece în acel loc se folosesc metode psihologice prin care sunt atrași jucătorii: lumini, muzică, sunete, culori, imagini, mesaje subliminale care „vrăjesc“ jucătorul și îl subjugă, promisiuni de câștiguri miraculoase.

În  procesul vindecării, perioada sevrajului este, poate, cel mai dificil moment atât pentru dependent, cât și pentru apropiații lui.

 

Fără reproșuri în perioada de sevraj

Semnele sevrajului sunt ușor de recunoscut, deoarece dependentul este neliniștit, extrem de agitat și stăpânit de o stare excesivă de iritabilitate. În cazul în care se confruntă cu astfel de stări, riscul de recidivă este mare.

În astfel de situații, familia și prietenii trebuie să fie înarmați cu foarte multă răbdare și să poarte discuţii constructive de susţinere. De asemenea, dependentul trebuie supravegheat întrucât el poate ascunde o eventuală recidivă şi va începe să mintă.

În acest caz, dacă este prins cu minciuna, cei din jur trebuie să se abţină de la reproşuri pentru că îi pot face mult rău.Jucătorul trebuie să se simtă ajutat şi susţinut în permanenţă cu multă răbdare pentru a scăpa de acest viciu.

Cei care devin dependenţi au la dispoziţie o linie telefonică gratuită, 0800.800.099, la care pot suna pentru a cere ajutor specializat, dar şi site-ul www.jocresponsabil.ro, unde au posibilitatea să-şi facă un test online să vadă dacă sunt dependenţi.

Programul este derulat de Asociaţia Organizatorilor de Sloturi din România şi patronatul organizatorilor de pariuri din România.

Dependentul de joc este o persoană nesigură emoţional, imatură afectiv, care trăiește frecvent stări negative și care consideră că ceva miraculos poate interveni în viaţa lui. Plictiseala și singurătatea, susţin psihologii, pot conduce spre sălile de joc.

1,26 miliarde lei s-a colectat în 2016 la bugetul de stat din taxele pe jocurile de noroc – sumă în scădere faţă de cea din 2015, când s-au încasat 1,32 miliarde lei, potrivit ANAF.

Psihologii spun că  boala jocurilor de noroc  este la fel de grea ca dependenţa de alcol sau tutun.

 

Lasă-ne un comentariu!