Timp de peste 30 de ani, barbatul a fost angajat la serviciul de salubritate al orașului New York, în tot acest timp el a găsit sute și sute de obiecte care ar fi mult mai potrivite într-un muzeu decât într-o casă.

La începutul anilor 1980 omul a început să pună deoparte ceea ce găsea, le așeza pe dulapul din vestiare, dar atunci când acel spațiu s-a umplut, și-a mutat ,,comora din gunoaie”, așa cum îi place să o numească, într-o cameră goală.

Colecția lui include acum peste 50.000 de obiecte salvate în cei 34 de ani petrecuți de el la serviciul de salubritate. Nelson Molina vrea acum să vadă toate aceste obiecte într-un muzeu, pentru ca toată lumea să se poată bucura de ele.

Tot el mai adaugă și faptul că obiectele salvate din gunoaie trebuie și să amintească oamenilor că irosesc foarte multe lucruri în această societate a consumului:

,,Aruncăm prea multe lucruri. Oamenii din orașe trebuie să recicleze mai mult și să irosească mai puțin”.

Oamenii nu ar arunca atât de mult lucruri dacă ar înțelege valoarea lor, printre obiectele din colecția lui Molina găsim și uniforme de război de epocă, chitare electrice sau mingi de baseball semnate chiar de jucători!

Privește ce a putut să găsească acest om în 34 de ani de muncă, în clipul de mai jos:

Citeste si: Oameni care mănâncă din gunoaie

Munţi de gunoaie. Şi oameni care scormonesc prin resturi pentru câteva roşii sau castraveţi mai arătoşi pentru a-i pune în farfurie. Această imagine dureroasă se dezvăluie privirilor la marginea Constanţei, în zona serelor.

Ceea ce sperie mai mult, însă, sunt vorbele unui constănţean care locuieşte în apropiere, cum că legumele, aruncate ca rebuturi de comercianţii ce deţin serele, ar fi strânse pentru a fi vândute prin pieţe.

Sărăcia este din ce în ce mai apăsătoare, iar oamenii mai disperaţi. Acesta este, cel mai probabil, motivul pentru care au uitat de precauţii, de propria sănătate sau a copiilor lor şi caută ingredientele pentru masa în familie, prin gunoaie.

Zi de zi, pe platforma de resturi vegetale din vecinătatea serelor de la marginea Constanţei, pot fi văzuţi locuitori din zonă care adună legume sau iarbă pentru animale. Unii dintre ei au un venit stabil, o pensie sau un salariu, dar nu se ajung cu banii.

Aşa că vin cu sacoşica şi îşi aleg nişte legume mai arătoase. Pentru ei, a-şi face piaţa dintr-o sursă de infecţii pare a fi ceva normal. Ieri, la prânz, o bătrânică aduna iarbă dintr-un morman de vrejuri de roşii.

La câţiva paşi, se putea vedea o pungă cu resturi de ardei. Ne-a spus că adună verdeaţă pentru păsări, dar că sunt vecini care şi-au pus la conservat legumele adunate de aici. „Am nişte puişori şi vreau iarbă pentru ei.

Legume nu am luat, dar ia lumea de aici, din Km 5. Au făcut şi zarzavat, dar nu am auzit pe nimeni să se fi îmbolnăvit”, a zis femeia, ridicând din umeri şi văzându-şi în continuare de culesul ierbii. Legumele adunate din gunoaie sunt vândute în piaţă?

Dumitru Mechi locuieşte în apropierea serelor şi spune că este alarmat, căci legumele adunate dintre gunoaie ajung inclusiv în pieţe, la vânzare. „Am 75 de ani, dar nu am văzut aşa ceva în viaţa mea. Oameni care vin, zi de zi, pentru a căuta roşii şi castraveţi printre gunoaie.

Producătorii aruncă legumele care le rămân pe un teren din spatele serelor, oamenii vin şi le adună.Să-i vedeţi cum scormonesc, cu degetele, printre resturile putrezite, pentru a le găsi pe cele mai bune.

Le iau acasă, pentru mâncare şi în plus le duc şi la piaţă. Sunt mereu aceiaşi oameni, care îşi încarcă sacoşele, iar apoi pun legumele în apă, la rece, pentru a arăta mai bine. M-am mutat aici pentru aer curat, dar am dat peste ceva mizerabil”, a povestit septuagenarul.

Resturile vegetale, printre care şi legumele, sunt aruncate pe o plat-formă de beton, de aproximativ 300 de mp, ce aparţine SC Leader International SA, firmă ce deţine sere în zonă. De jur împrejur însă, pe aproximativ patru hectare, se întind munţi de gunoaie, resturi menajere, materiale de construcţii şi altele. Iar terenul respectiv aparţine dome-niului privat al Primăriei Constanţa.

Dumitru Mechi încearcă, de vreo şase ani, să sensibilizeze autorităţile, să ia măsuri pentru curăţarea zonei şi pentru a împiedica deţină-torii serelor să mai arunce resturile în locul respectiv. Fără succes însă. Instituţiile statului au venit în inspecţie, au dat câteva amenzi şi… cam atât!

„Este plin de şobolani, de şerpi, de muşte, nu se poate trăi în aceste condiţii. Am trimis adrese peste adrese la Primăria Constanţa, la Garda de Mediu, dar nu s-a schim-bat nimic”, a subliniat bătrânul. „Nu este încălcată legea!“ În schimb, Nicolae Jecu, adminis-tratorul SC Leader International SA, firma ce deţine platforma de resturi vegetale unde scormonesc oamenii după legumele aruncate, spune că nu este încălcată în niciun fel legea.

„În urma sesizărilor făcute, am fost verificaţi de Garda de Mediu şi de primărie, vizaţi de resturile vegetale pe care le scoatem din seră la sfârşit de ciclu de producţie – la tomate, de exemplu – şi le depozităm pe platforma betonată, care este proprietatea societăţii.

Aceste resturi se degradează foarte repede, iar noi le facem un fel de compost pe care îl refolosim ca îngrăşământ. În schimb, zona împrejmuitoare, de câteva hectare, este domeniul primăriei, iar gunoaiele se adună de peste 20 de ani, de pe vremea fostei SC Prosper SA.

Societatea s-a lichidat, dar nu şi gunoaiele”, a declarat administratorul pentru „Cuget Liber”. Cât despre obiceiul locuitorilor, responsabilul firmei ştie că resturile sunt strânse pentru animale, nu pentru consumul uman. „Oamenii din cartiere vin şi iau resturi pentru animale, din fructele care au rămas, din frunze.

Dacă cineva ia pentru consumul pro-priu sau pentru a duce la piaţa, o face pe riscul său. Dar nu cred că se întâmplă aşa ceva, pentru că sunt oameni serioşi, bătrâni.I-am verificat şi eu, au venit de mai multe ori prin seră şi mi-au spus că au nevoie pentru păsări.

În plus, fructele aruncate nusunt de consum, nu sunt marfă de piaţă”, a explicat Nicolae Jecu. Pe de altă parte, Nicolae Jecu spune că platforma a fost împrejmuită şi chiar a fost angajat un paznic, dar a renunţat la acesta după ce au apărut divergenţe cu reclamantul Dumitru Mechi.

„Am angajat la un moment dat un paznic, dar au fost discuţii cu persoana care tot reclamă, cum că nu l-am angajat pe el. De aceea, am renunţat la paznic, pentru a nu mai fi discuţii”, a adăugat administratorul firmei.

Lasă-ne un comentariu!